Uniunea Europeană a convenit aplicarea de noi sancțiuni împotriva Rusiei și a amenințat cu înăsprirea acestora în cazul în care Moscova refuză în continuare încetarea necondiționată a focului de 30 de zile propusă de Casa Albă și de „Coaliția celor care dispuși", relatează Euronews.com.
Presiunile exercitate la nivel european au loc în contextul în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski vrea să aibă discuții directe cu omologul său rus Vladimir în vederea unui acord de pace în Turcia, un format susținut de Donald Trump. Până în prezent, Kremlinul nu a confirmat dacă președintele rus se va deplasa efectiv la Istanbul.
„Cred că dacă Putin nu ajunge și face jocuri, este punctul final că nu dorește să pună capăt războiului", a declarat Zelenski, conform sursei citate.
Acordul preliminar privind noile sancțiuni, al 17-lea pachet din februarie 2022, a fost parafat miercuri dimineață în timpul unei reuniuni a ambasadorilor UE și urmează să fie aprobat oficial de miniștrii Afacerilor Externe săptămâna viitoare.
UE aplică noi sancțiuni împotriva Rusiei. Cum s-a poziționa Ungaria
Ungaria este unul dintre criticii virulenți ai sancțiunilor economice aplicate Rusiei. A fost aproape de a bloca reînnoirea acestora de două ori în acest an, însă acum nu s-a opus măsurilor. Discuțiile de culise dintre statele membre s-au desfășurat fără nicio controversă majoră, au remarcat diplomații, un posibil semn al domeniului de aplicare limitat al propunerii.
„Acest război trebuie să se încheie. Vom menține presiunea ridicată", a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene.
„Flota fantomă” a Rusiei, vizată de sancțiuni
Principala ținta a sancțiunilor este „flota fantomă” pe care Kremlinul a desfășurat-o pentru a eluda restricțiile occidentale privind comerțul cu petrol și pentru a menține o sursă de venituri care este esențială pentru finanțarea invaziei la scară largă a Ucrainei.
Flota este formată din nave vechi, neasigurate, suspectate de practici înșelătoare, inclusiv transmiterea de date falsificate, oprirea transponderelor pentru a deveni invizibile și efectuarea de transferuri multiple de la navă la navă pentru a ascunde originea butoaielor lor. De asemenea, navele sunt cercetate pentru implicarea în sabotaje împotriva infrastructurii critice.
Până în prezent, blocul comunitar a vizat 153 de petroliere din „flota fantomă”, cărora li s-a refuzat accesul la porturile și serviciile UE.
Noile sancțiuni adaugă 189 de nave, ridicând numărul total la puțin peste 350.
De asemenea, prin acordul convenit miercuri sunt adăugate pe lista neagră 75 de persoane și companii implicate în complexul industrial militar al Rusiei și peste 30 de firme, inclusiv unele din Kazahstan, Serbia, Turcia, Uzbekistan, Vietnam și Emiratele Arabe Unite (EAU), suspectate că furnizează Moscovei produse cu dublă utilizare pe care Occidentul le-a interzis, au declarat diplomații.
Acesta interzice, de asemenea, exporturile de produse chimice fabricate în UE care pot fi utilizate pentru a produce rachete.
Cu cel de-al 17-lea pachet aproape finalizat, Bruxelles-ul se gândește deja la pasul următor.
Lipsa progreselor pe frontul diplomatic a alimentat apelurile din întreaga Europă pentru înăsprirea presiunii economice asupra Rusiei, ca modalitate de a forța mâna lui Putin și de a-l determina să accepte o încetare a focului. Cu toate acestea, Kremlinul nu s-a arătat dispus să se implice în această propunere.
